Sfatul psihologului online
Intrebare: Este normal ,intr-o familie,sa se ocupe decat mama de educatia a doi copii(baiat si fata),iar tatal ,sub pretextul ca nu are timp(munceste!!!)decat sa critice de pe margine? (Cristina)
Psihologul: Asa cum stiti este greu sa definim ceea ce este normal sau anormal intr-o familie. Intrebarea dvs. se refera la o anumita familie, care incearca sa gaseasca cea mai buna cale pentru a-si creste copiii. Intelegem ca ambii parinti sunt preocupati cu privire la cresterea copiilor, insa aceasta preocupare se exprima diferit. De cele mai multe ori, diferentele creeaza tensiuni sau conflicte in cuplu. Pentru acest cuplu de parinti, sfatul nostru este ca sotii sa valorifice ambele perspective cu privire la educatia copiilor lor: perspectiva mamei care din interiorul activitatilor poate sa ofere tatalui mai multe informatii despre evenimentele la care el nu participa si perspectiva tatalui, care poate oferi informatii cu privire la cum se vede din afara intreg sistemul de activitati specifice ingrijirii copilului. Desigur, nu este un lucru usor, mai ales ca presupune ca cei doi parinti sa poata accepta faptul ca ambele perspective sunt esentiale pentru cresterea copiilor.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Intrebare: Cum sa procedez atunci cand se va naste urmatorul copil astfel incat fetita mea de 4 ani sa nu se simta neglijata? (Razvan S. - 32 ani; tatal Andreei in varsta de 4 ani)
Psihologul: Recomandarea noastra este sa ii povestiti fetitei dvs. inca dinainte de a se naste "bebe" despre toate schimbarile care pot aparea in viata familiei si in viata ei. Desigur, aparitia unui nou membru in familie poate produce un usor dezechilibru la inceput si toti cei implicati se pot simti bulversati, agitati, incordati. A vorbi cu copilul despre schimbarile pe care familia urmeaza sa le traverseze este si o modalitate de a va pregati impreuna inainte de nastere si a traversa mai usor perioada de adaptare specifica primelor luni. Cand se naste un fratior sau o surioara, copiii pot trai momente de tristete si indoiala, deseori gelozie. Acest lucru sperie de multe ori parintii care incearca sa previna sau chiar sa impiedice aparitia unor astfel de manifestari. Tristetea, gelozia manifestate prin comportamente uneori regresive pot fi depasite de copil numai alaturi de parintii lui. Acompaniati copilul cu empatie, intelegere si respect fata de sentimentele lui si comunicati cu el despre tot ceea ce i se intampla. Incercati sa petreceti cu copilul o perioada din zi numai pentru el, astfel incat trecerea de la "singurul" copil din familie la "primul" copil din familie sa nu fie brusca.